0
Your Cart
No products in the cart.

Școala de obiectivitate

Atunci când vrei să faci cum consideri tu că e mai bine, te folosești de argumentul: ”fiecare om are adevărul lui”.

Dar atunci când ți se face o nedreptate sau vrei să fii auzit și înțeles, le ceri celorlalți rațiune, imparțialitate și obiectivitate.

Într-o zi va trebui să te hotărăști: ori la bal ori la spital.

…….


Oricât ne-am dori să practicăm adevărul personal, în fiecare zi avem nevoie să ne punem în acord cu ceilalți, cu evenimentele și cu sine pentru a putea rămâne ancorați în viața noastră.

Până la urmă, dacă e să fim sinceri, ce este adevărul personal decât suma tuturor experiențelor noastre interpretate prin prisma convingerilor, cunoștințelor, filtrelor mentale și emoționale?

 

Adevărul personal ne ferește de disconfortul confruntării cu lucruri cu care nu suntem de acord, ne scutește de un efort continuu de a căuta să oferim un răspuns liniștitor la evenimente, fapte și lucruri pe care nu le înțelegem ușor.

Creierul nostru are nevoie să închidă buclele de înțelegere. Nu îi plac tablourile puzzle din care lipsesc piese. Și atunci apelează la două mecanisme simple: fie recunoaște că nu știe, fie umple spațiile lipsă cu adevărul personal, adică o sumă de reprezentări care s-au dovedit a fi utile și funcționale pentru alte tablouri în alte contexte.

Cu toate acestea, din nevoia de ne pune de acord asupra realității înconjurătoare, avem nevoie de un arbitru care să fie obiectiv.

Dacă privim amândoi soarele care coboară la orizont trebuie să ne punem de acord că privim un apus.

Altfel… adevărul personal ne va duce la separare, conflict, însingurare, aruncând în aer bruma de rațiune care ne mai ține conectați la realitate (atât cât o putem percepe)

Cu toate acestea, nevoia de obiectivitate este resimțită acut de cei care au suferit de pe urma pericolului dezinformării, a deciziilor proaste, a certurilor fără sfârșit, a incapacității de a evalua corect situații și evenimente de o importanță vitală.

Relativizarea exagerată a orice ne cade sub simțuri e resimțită curând ca o stare de instabilitate, care aduce anxietate și nesiguranță, confuzie și haos interior.

Asta duce la inacțiune sau la acțiuni cu rezultate nedorite. Cine e vinovat?

Mai avem nevoie de obiectivitate? Mai este ea actuală lumii în care trăim? 

Ce este obiectivitatea? Ce înseamnă să fii obiectiv? Cum mă ajută obiectivitatea în dezvoltarea mea ca om? Cum mă pot antrena pentru a dobândi această abilitate?

Iată câteva întrebări la care școala de obiectivitate îți va răspunde, nu în mod filosofic și abstract, ci la modul cel mai concret, construind și exersând un instrument de orientare de utilitate imediată în viața ta.

Principalele pericole la care se supune un om modern care nu își antrenează în mod corect obiectivitatea:

1. Dezinformarea: lipsa obiectivității face ca o persoană să fie mai vulnerabilă la dezinformare și propagandă. Persoanele sau entitățile cu interese ascunse pot profita de subiectivism pentru a promova informații false sau incorecte și pentru a manipula percepțiile și opiniile.

 

  1. Luarea deciziilor greșite: când nu suntem obiectivi în evaluarea informațiilor, putem lua decizii greșite, bazate pe emoții, prejudecăți sau informații neîntemeiate. Aceste decizii pot avea consecințe nedorite și pot duce la pierderea oportunităților sau la daune în diferite aspecte ale vieții.

 

  1. Conflict interior și interpersonal: subiectivismul excesiv poate crea tensiuni în relațiile interpersonale. Când o persoană nu poate lua în considerare perspectiva sau nevoile celorlalți și se concentrează exclusiv pe propria lor viziune, poate apărea conflictul și lipsa de înțelegere.

 

  1. Decizii de afaceri nesăbuite: în mediul de afaceri, obiectivitatea este crucială pentru luarea deciziilor strategice și pentru gestionarea riscurilor. Lipsa obiectivității poate duce la decizii nesăbuite, investiții proaste și eșecuri în afaceri.

 

  1. Evaluare profesională subiectivă: atunci când o persoană nu este obiectivă în evaluarea performanței sau a competențelor colegilor de muncă, poate duce la favoritism, promovare inechitabilă sau la nemulțumire în cadrul echipei.

 

  1. Reacții exagerate la stres: lipsa obiectivității poate duce la reacții exagerate la situații stresante sau provocări. Persoanele care nu își pot păstra calmul și perspectiva obiectivă pot lua decizii impulsiv, care pot avea consecințe negative.

 

  1. Limitarea creșterii personale și profesionale: lipsa obiectivității poate împiedica o persoană să recunoască propriile puncte slabe sau ce trebuie îmbunătățite. Aceasta poate limita dezvoltarea personală și profesională și poate împiedica progresul în carieră.

    Cui se adresează școala de Obiectivitate: este pentru toți acei care s-au săturat de haina foarte strâmtă a adevărului personal, care caută o gândire matură, stabilitate și echilibru personal și profesional, care și-au dat seama sau intuiesc că relativizarea și subiectivitatea sunt instrumente de propagandă pentru a slăbi năzuințele oamenilor spre adevăr, echitate, claritate, echilibru social și atingerea idealurilor. 

 

Temele școlii de Obiectivitate

 

  1. Obiectivitate și subiectivitate, adevăr și relativitate în lumea interioară a omului și în gândirea civilizației. Cauzele care au dus la desființarea valorilor bazate pe rațiune și obiectivitate în lumea modernă.

 

  1. Obiectivitatea în gândire. Mecanismele subiectivității gândirii. Mecanismele obiectivității gândirii. Instrumente de exersare a obiectivității gândirii.

 

  1. Obiectivitate în lumea trăirilor sufletești. Mecanismele reacțiilor emoționale disproporționate în raport cu evenimentele. Pericolul condiționării reacțiilor sufletești scăpate de sub control. Exerciții de reglare conștientă, de adaptare a reacțiilor la fapte și evenimente.

 

  1. Comportament și obiectivitate. Cum înțeleg obiectiv faptele unui om? De la prejudecata la obiectivitate. De la superficial la obiectiv. Distincția dintre Umbră și Eu în comportamentele mele și ale celorlalți. Instrumente și exerciții de diferențiere subiectiv- obiectiv în comportament.

 

  1. Obiectivitate și relații. Criterii de observare și analiză a relațiilor. Procese și stadii de evoluție. Efectele subiectivității și relativizării în relații. Efectele exersării obiectivității asupra relațiilor. Instrumente și exerciții de obiectivitate în relații.

 

  1. Cum observ și cum diminuez efectele manipulării, dezinformării, distorsiunilor cognitive din viața mea. Busola obiectivității. Exerciții și perspective moderne.

 

Program: online, o dată la două luni, sâmbăta și duminica.

 

Sâmbătă: 10.00-13.00 și 14.00-17.00

Duminică: 10.00-13.00